ÎNCARCĂ

VIOREL CORBU

Photoride 2016

E vineri aproape de inchiderea programului. Sergiu e la 1400, asa ca mai dau o tura rapid apoi merg sa il astept entuziasmat la 2000. Intru la peron si astept cu rabdare telecabina ce urca usor in statie. Se deschid usile si primesc o geanta mare in brate apoi un salut. Are mai multe efecte decat as fi crezut ca avem nevoie si un pic de pesimism. Zambesc si il las sa vorbeasca. Coboram in Valea Dorului, unde Alin ne pregatise deja camera cu pat suplimentar, iar la masa, luam vin fiert si incep sa ii povestesc.

"Schiul nu se termina in Valea Dorului" imi tot spunea Bubulu si habar nu aveam despre ce vorbeste. Asta pana mi-am luat schuri de tura. Fiind la inceput, sa ma obisnuiesc cu pieile de foca am tot urcat prin imprejurimi. Printre altele am gasit si urmatorul nivel de spoturi. Aveam de gand sa il chem pe Sergiu, iar Photoride este inca un motiv.

"Sambata dimineata luam micul dejun apoi mergem spre Apres Ski Bar H2O. Pun muzica pana vin baietii de la Golan, apoi catre spoturi la apus. Cel putin asta era planul. Din cauza vremii am mutat petrecerea inauntru, iar concertul s-a amanat. Plecam spre Valea Dorului in jur de 17, mancam si reorganizam spoturile. Categoria Best Photo pentru noi ar fi fost la apus, iar ceata a anulat asta. Asteptam sa se intunece, iau lopata si mergem la o veche statie de teleschi. Una din pozele Best Jibb e Wall Ride, asa ca in timp ce pregatesc kickerul, Sergiu face teste si gaseste unghiul perfect. Totul e pregatit iar Dana vine sa imi lumineze intrarea kickerului. Primul test desi sar drept pe langa perete, spre surprinderea mea dau un tomawahk si ma trezesc in picioare. Stau putin sa mi se adapteaza ochii la intuneric. Asta vedeam ca solutie pentru a reusi. Sergiu vede pe colt un tub cu fire si le indoaie in exterior. La a doua incercare reusesc sa ating peretele cu cantul, iar sunetul face sa pierd controlul total. Viteza si sunetul fier pe fier m-au facut sa imi dau seama ca atitudinea de abordare nu trebuie sa fie chiar una prietenoasa. Urc, respir si plec hotarat. Pop, ridic hotarat, slide zgomotos si privirea mai mult decat era nevoie. Aterizez in pozitia de pe perete apoi placa peste cap. Usor dureros. Ma ridic hotarat fara a ma gandi la durere, imi pun placa, dau semnal si plec. Dupa ce aterizez se declanseaza si blitz-ul. Respir, ma uit la Sergiu cum tot sustine ca nu a declansat si "hai, mai da-l odata". Deja il simteam si declansase. Ne-am uitat la poza si am zambit. Dana era usor ingrozita de ce vazuse si se vedea cum incerca sa faca sens. Dau cateva spray-uri si reverse camber in fata cabanei apoi intram.

"Socializam cu baietii din cabana, ma echipez in schior, pun pieile de foca si iesim. Urcam pe Scandurari si asteptam sa se duca din ceata sa prindem stele. Viscol, incercari nesatisfacatoare si doua faceplant-uri. Ne intoarcem, luam o bere, apoi din exces de zel urc pana la 2000 pe schiuri apoi cobor. E ora doua si ne punem in pat.

Se aprinde lumina in camera si aud cum ma striga Sergiu insistent. Parca abia adormisem si deja m-am trezit. Era 5. Aveam in plan Best Carv dar nu trecuse inca ratracul. Isi ia trepiedul si iese spunandu-mi sa nu adorm. Se pare ca a pozat Best Landscape.

Incepuse sa se lumineze cand auzim ratracul, ma echipez si iesim. Pozitionam logo-ul Jeep, discutam unde virez, apoi urc. Placa drept, frontside, backside apoi un frontside cu melon. Best Carv ne-a iesit din prima. Sa nu intram asa repede mai dam cateva apoi luam micul dejun.

Ninsese un pic, iar in drum spre Apres Ski Bar H2O, vedem ceva brazi incarcati frumos cu zapada. Eram pe schiuri. Apare un spot, il analizam, Sergiu se pozitioneaza corect, dau din bete sa fac sunetul de pornire, trec printre doi brazi apoi sar nu foarte impresionant de mult si ma opresc. Ne uitam unul la altul si spunem "Best Ski". Asta ca nu am avut mare concurenta. Mai sus Sergiu vede o linie mai buna. Deja vad cum as sari prin crengi incarcate cu zapada. Iau viteza, iar inainte sa intru printr-o craca ma tin bine. Craca nu s-a miscat, mi-a pus piedica luand astfel diploma cu Best Crash.

Pornesc laptop-ul, montez consola si pastez atmosfera chill ce se afla deja la Apres Ski. Desi instalatiile nu functionau, riderii incepeau sa apara.

Vantul inca mai sufla, iar ceata incepea sa se duca. Mergem spre spotul ce imi dadea emotii desi nu ajunsesem. Un teleschi vechi pe o panta abrupta ce mai avea cabluri. Sub cabluri, din loc in loc erau fundatii din beton vizibile, iar unde urcam, erau destul de lasate. Pregatesc intrarea, apoi incep sa ma contrazic cu Sergiu cu privire la unghiul in care sa stea. Cu cat ma uitam mai mult cu atat imi dadeam seama ca nu e asa usor pe cat am crezut. Renunt sa castig disputa unghiului si ma concentrez pe ce trebuie. Pun placa, alunec, apoi sar hotarat pe cablu. Cum il ating accelerez agresiv, iar sunetul face ca si corpul sa sara fara sa imi dau seama. Prea multa adrenalina. Acum ca ma pot concentra, vad si bucata de beton din mijloc ce se afla mai jos. Dupa multe incercari, acceleratia agresiva si sunetul inca ma dominau. Merg in jur de 5 m apoi sar. Cad intre cabluri, ma prind cu mainile de unul pana ajunge destul de sus incat sa fiu in siguranta apoi ies in lateral. Din manusi iese fum. Reusesc un 50-50 mai lunga si decid sa ma opresc indiferent de Sergiu.

Ne intoarcem in Valea Dorului, luam bagajele apoi urcam cu ratracul si coboram la 1400 fericiti urmand sa ne revedem la premiere.

"The snow and the mountains have become our landscape, our real world." - Georges Simenon